NASA a confirmat cea mai mare cometă detectată vreodată. Ce dimensiuni are?

Cometele sunt printre cele mai vechi obiecte din Sistemul Solar. Acestea sunt rămășițe din primele zile ale construcției planetelor. Ele au fost aruncate în afara Sistemului Solar și s-au stabilit în Norul Oort, un rezervor vast de comete îndepărtate care înconjoară Sistemul Solar până la miliarde de kilometri în spațiul cosmic.

Coada spectaculoasă a unei comete tipice, lungă de mai multe milioane de kilometri, care o face să arate ca o rachetă, ascunde faptul că sursa din centrul focului este un nucleu solid de gheață amestecată cu praf.

• „Perdele magnetice” pe Soare: Fizicienii au descoperit striații ultra-fine pe suprafața stelei noastre
• Iată misiunile NASA pe care Donald Trump vrea să le anuleze

Cele mai multe nuclee de comete măsoară câțiva kilometri în diametru, dar astronomii de la Hubble au descoperit un nucleu uriaș. Cometa C/2014 UN271 (Bernardinelli-Bernstein) ar putea avea un diametru de 130 de km.

Cometa C/2014 UN271 a fost descoperită de astronomii Pedro Bernardinelli și Gary Bernstein în imaginile de arhivă de la Dark Energy Survey de la Observatorul Cerro Tololo din Chile. Ea a fost observată pentru prima dată în mod întâmplător în 2010. Observațiile Hubble au fost necesare pentru a diferenția nucleul solid, de învelișul imens de praf care îl înconjoară, cu ajutorul observațiilor radio.

Cometa mastodont se îndreaptă spre Pământ

Cometa se află acum la mai puțin de 3 miliarde de kilometri de Soare. Nucleul său este de aproximativ 50 de ori mai mare decât cel găsit în inima majorității cometelor cunoscute.

Masa sa este estimată la o valoare impresionantă, de o sută de mii de ori mai mare decât masa unei comete obișnuite.

Cometa mastodont, C/2014 UN271 (Bernardinelli-Bernstein) se îndreaptă spre noi, de la marginea Sistemului Solar. Apropierea sa nu reprezintă un pericol, căci aceasta se va situa la o distanță puțin mai mare decât distanța la care se află planeta Saturn. Și asta nu se va întâmpla până în anul 2031.

Deținătoarea recordului anterior este cometa C/2002 VQ94, cu un nucleu estimat la 100 de kilometri în diametru. Aceasta a fost descoperită în 2002 de către proiectul Lincoln Near-Earth Asteroid Research (LINEAR).

„Este un obiect uimitor”

„Această cometă este vârful aisbergului pentru multe mii de comete care sunt prea slabe pentru a fi observate în părțile mai îndepărtate ale Sistemului Solar”, a declarat David Jewitt, profesor de științe planetare și astronomie la Universitatea din California, Los Angeles (UCLA), și co-autor al studiului publicat în The Astrophysical Journal Letters.

Cometa C/2014 UN271 a fost descoperită de astronomii Pedro Bernardinelli și Gary Bernstein în imaginile de arhivă de la Dark Energy Survey de la Observatorul Cerro Tololo din Chile.

Ea a fost observată pentru prima dată în mod întâmplător în noiembrie 2010, când se afla la o distanță uriașă de 5 miliarde de kilometri de Soare, ceea ce reprezintă aproape distanța medie până la Neptun. De atunci, a fost studiată de telescoape terestre și spațiale.

„Acesta este un obiect uimitor, având în vedere cât de activ este”, a declarat autorul principal al lucrării, Man-To Hui de la Universitatea de Știință și Tehnologie din Macao, Taipa, Macao.

Cometa se îndreaptă spre Soare de mai bine de 1 milion de ani

Provocarea în măsurarea acestei comete a fost diferențierea nucleului solid, de uriașa coamă prăfoasă care îl înconjoară. Datele Hubble arată un vârf de lumină strălucitoare în locul nucleului. În continuare, Hui și echipa sa au realizat un model computerizat, pentru a se potrivi cu imaginile Hubble. Apoi, strălucirea coamei a fost sustrasă pentru a lăsa în urmă nucleul asemănător unei stele.

Hui și echipa sa au comparat luminozitatea nucleului cu observațiile radio anterioare de la Atacama Large Millimeter/submillimeter Array (ALMA) din Chile. Aceste date combinate constrâng diametrul și reflectivitatea nucleului.

Noile măsurători Hubble sunt apropiate de estimările anterioare ale mărimii din ALMA, dar sugerează în mod convingător o suprafață a nucleului mai întunecată decât se credea anterior.

Cometa se îndreaptă spre Soare de mai bine de 1 milion de ani. Ea provine din zona Norului Oort. Se crede că acest nor difuz are o margine interioară la o distanță de 2.000 până la 5.000 de ori mai mare decât distanța dintre Soare și Pământ.

Norul Oort și misterele sale

Cometele din Norul Oort nu s-au format, de fapt, atât de departe de Soare. În schimb, ele au fost aruncate din Sistemul Solar cu miliarde de ani în urmă. Cometele îndepărtate călătoresc înapoi spre Soare și planete doar dacă orbitele lor îndepărtate sunt perturbate de atracția gravitațională a unei stele care trece pe lângă ele.

Cometa Bernardinelli-Bernstein urmează o orbită eliptică de 3 milioane de ani, care o duce la o distanță de Soare de aproximativ o jumătate de an-lumină, raportează SciTechDaily.

Cometa Bernardinelli-Bernstein oferă un indiciu neprețuit despre distribuția dimensiunilor cometelor din Norul Oort și, prin urmare, despre masa totală a acestuia. Estimările privind masa Norului Oort variază foarte mult, ajungând până la de 20 de ori masa Pământului.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Cometa Leonard s-a stins. Povestea unui vizitator luminos într-o perioadă întunecată

Cea mai mare cometă observată vreodată este de mărimea unei planete mici

Cea mai mare cometă descoperită vreodată se întoarce la Pământ după o absență de 3,5 milioane de ani

Planeta Mercur are coadă precum o cometă. Din ce este alcătuită